×
Meniu

Universul Poveștilor

Instituția de educație timpurie nr.108
Universul Poveștilor

Bună dimineața!

Numele meu este Veronica.M-am trezit dis de dimineață ca să îl consult pe pacientul meu preferat, Max, un cățel foarte alintat și cu palpitații.
-Stai așa, nu te mișca!
Hmmm, să fie oare un „șoricel” la tine în stomăcel?
Se aud multe chițăituri în stetoscopul meu.
-Ham, ham!
-Gata, am înțeles, nu acolo e problema.
Poate mai sus?
Hai să încercăm la inimioară.
Vai, dar ce tare bate!
O fi de bine, o fi de rău?
Important este că bate.
-Ham, ham!
-Da, știu!
Îți place să te mângâi la inimioară.
Hai să trecem mai departe.
Vederea este perfectă, năsucul la locul lui, două urechiușe.
Ia stai un pic.
Dar, pe dinți tu te-ai spălat?
Da, știu că ești supărat!
De spălat tu ai uitat.
Scriu acum eu o rețetă și-ți rămâne de făcut, dinții să îi periezi.
A, cu ce?
Asta-i bună ca întrebare.Te voi scoate la plimbare, uite așa că-i sărbătoare.
Îți voi cumpăra o periuță , în formă de albinuță.
Știu că ești morocănos, dar uită-te cât ești de caraghios!
-Am glumit!
Nu te mișca.
Stai puțin că am găsit, ce pe tine te făcea trist.
E un fluture-n stomac, care- mi zice să te-atac.
Vrei să-ți dau o îmbrățișare să nu mai plângi de supărare?
Da, acum am înțeles.
Vrei mâncare și-apoi joacă, cum făceam noi altădată.